Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FÂLFÂI, TABORIȚI, ARIPĂ, FLUTURE, FLUTURA, PURICE, SFINX, ȚÂNȚAR, CORN, OCHI ... Mai multe din DEX...

DA DIN ARIPI - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DA DIN ARIPI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 330 pentru DA DIN ARIPI.

Alexandru Macedonski - Aripi

... minuni strălucitoare ca să umple al meu gând. Aci-n fruntea unei oaste vitejești mă văd deodată, Coifurile scânteiază, tobele încep să bată... Aci statele din lume vânturându-le, în mine Simt din nou tumultul vieții și renasc dintre ruine. Aci singur și de lume izolat, adâncul cer Îmi deschide poarta sacră a obștescului mister Și ...

 

Mihai Eminescu - Apari să dai lumină

... s-o consol La alba strălucire a gâtului tău gol, La dulcea rotunzime a sânilor ce cresc, La noaptea cea adâncă din ochiul tău ceresc, Să văd că de privirea-mi tăcând te înfiori... O, marmură, aibi milă de ochii-mi rugători! Aș vrea cu-a ... a sufletului cald, Să mor pătruns de jalea amorului meu sfânt, Ca lebăda ce moare de propriul ei cânt, Să mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci... O, marmură, aibi milă de stingerea-mi pe veci! Ca iarna cea eternă a Nordului polar Se-ntinde amorțirea ... pustietăți, Doar sloiurile par ca ruine de cetăți, Plutind de asprul viscol al morții cei de veci... Tu ramură-nflorită... pe visul meu te pleci! Din lumea de mizerii și fără de-nțeles Cu ochii cei de gheață ai morții m-am ales Și totu-mi pare veșted, căzut și uniform ... Căci este umbra blând-a iubirii cei de veci, Ce trece cu întreaga-i putere, pe când treci! Nici luna plutitoare, nici stelele din cer N-or să pătrunză-n lumea trecutelor dureri, N-or să pătrunz-amarul pierdutei tinereți, Măcar să am de-acuma o sută de vieți ...

 

Nicolae Gane - Stejarul din Borzești

... Nicolae Gane - Stejarul din Borzeşti Stejarul din Borzești [1] de Nicolae Gane Publicată în Convorbiri literare , anul XV, nr. 10, 1 ianuarie 1882. A fost odată un timp, pe când ... văzduhul de fum, de uneori nu se mai vedea om cu om. Pănă-n ceri se înălța răsunetul restriștei de pe pământ; iar tătărimea, cuprinsă din două părți, se măcina și se mistuia ca pleava într-un vârtej de două furtuni ce se ciocnesc. Roș era soarele sus ca în timp ... aceasta și auzind bătrânul han de peste Volga despre nimicirea oștirii sale la Lipinți trimise lui Ștefan soli încărcați cu odoare pentru răscumpărarea fiului său din robie, iar Ștefan răspunse solilor că-i va da drumul dacă se vor învoi la aceasta mai-marii oștirilor lui, care au a fi adunați și întrebați pe malul Trotușului la satul ... drept în fața tătarului, sta însuși Ștefan, copilandrul de odinioară peste capul căruia de asemenea trecuseră cei treizeci de ani ce au gârbovit stejarul, însă din mlădița de copil crescuse acum un alt stejar mai falnic, cu ramuri întinse de la munți și pănă la mare, la umbra cărora se adăpostea

 

Edgar Allan Poe - Corbul din Edgar Poe

... Edgar Allan Poe - Corbul din Edgar Poe Corbul lui Edgar Poe de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție     Sunase miezul nopții, pierdut în cugetare,     Mai răsfoiam volume, uitate și ... Lenora!â€� Ecoul, cu sfială     Repetă scumpul nume, și altceva nimic!     Am reintrat în casă, dar făr’ a pierde vreme     Același sunet vine, din nou să mă recheme.     Bătaia era clară. De astă dată-mi zic:     â€œS-aude la fereastră, acuma, deci, urmează     â€œSă luminăm misterul ce ... Și ca să-i aflu gândul, am stat în nemișcare     Pe scaunul de plisă, albastru-violet,     Pe care se răsfrânge lumina-ncet încet,     Lumina sepulcrală din lampa suspendată,     Ce n-o va mai aprinde Lenora: “Niciodată!â€�     Atunci oftai mai liber, părea că prin văzduh     Plutește ca parfumul, al îngerilor ... œNiciodată!â€�     â€œTe du, răcnii atuncea, și lasă-mă, te du     â€œAcolo unde Pluton, azilul îți dădu.     â€œUn fulg să nu rămână din carnea-ți blestemată,     â€œSă-mi mai aducă-aminte minciuna ce mi-ai spus.     â€œMă lasă-n pustnicie, atâta am de spus.â€�     Dar ...

 

Ion Creangă - Amintiri din copilărie

... școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră la minte și așa de silitoare, de întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la școală și vedea ce se petrece... Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ... Nic-a lui Costache, să mă procitească. Nică, băiat mai mare și înaintat în învățătură până la genunchiul broaștei, era sfădit cu mine din pricina Smărăndiței popii, căreia, cu toată părerea mea de rău, i-am tras într-o zi o bleandă, pentru că nu-mi da pace să prind muște... Și Nică începe să mă asculte; și mă ascultă el, și mă ascultă, și unde nu s-apucă de însemnat la ... de mazili se purtau printre oameni de colo până colo, și când deodată numai iaca vedem în prund câțiva oameni claie peste grămadă, și unul din ei mugind puternic. Ce să fie acolo? ziceauoamenii, alergând care de care ...

 

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului

... žUn surdomut foarte interesant, din Szegedin, ni s-a prezentat azi la redacțiunea noastra. El a absolvit institutul imperial de surdomuți din Viena și vorbește deslușit limbile germană, franceză, italiană, engleză, română, greacă, turca, arabă, spaniolă și chaldeică." Vorbea nenorocitul deslușit tocmai zece limbi! Poftim un surdomut ... cumsecade, drept să spun îl invidiez; să fiu așa surdomut, eu aș găsi numaidecât un post de dragoman la o curte orientală. * Citim în Telegraful din 20 noiemvrie 1884: „Domnule redactor, În drumul pe care l-am făcut din centru prin stradele Șerban-vodă, Leon-vodă etc., mă aflai în noaptea aceasta în cea mai grozavă întunecime. Felinarele erau stinse pentru că n-aveau ... înconjurat de stele Zâmbește cu iubire, cu grații și amor La tot ce-i român astăzi, la toți câți țara ador! Un stol de păsărele din regiuni înalte Inton în armonie un imn de bravitate? Urând cu bucurie ca țara lui Traian Să meargă spre progrese mereu, din an în an. Un rai de floricele împart a lor nectare Pe aripi de zefire din ...

 

Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848

... Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848 Un episod din anul 1848 de Vasile Alecsandri Fragment reprezentând partea a doua a romanului neterminat Dridri . Fragmentul a apărut, sub titlul ... Iași o nereușire atât de tristă, grație unor șefi buni de gură și mai buni încă de fugă, a obligat pe mulți tineri din Moldova, victime entuziasmului patriotic, a se desțăra, pentru ca să scape de persecutările unui guvern cuprins de spaimă. Unul din ei, pe care-l vom numi Vali, era mai cu deosebire amenințat de a resimți efectul acelei spaime domnești, ce se traducea în ... și i-a pus la pedeapsă. -- Ce-avem noi cu boierii? Ei ne ciomăgesc pe noi, vodă pe dânșii, parte dreaptă. -- Bătaia-i din rai! -- Dar dacă ar veni oamenii stăpânirii ca să ne calce în locurile noastre? -- Pentru ce să vie, fârtate? -- Pentru ca să ne ia seama ... drag, mult mi-e drag Frățiorul de ciomag, În dușmani cu el mă bag Și le trag, și le trag... etc., etc. Vali se deșteptă din visu-i și se apropie de grupele damelor C. ieșite în balcon. Aici se vorbea de o reprezentare ce se dase pe teatrul ...

 

Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil

... Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil Din albumul unui bibliofil de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I - Boierii așezate de Alexandru-Vodă cel Bun și Bătrân 2 II - Formulă de afurisenie 3 III ... acestora reintrau în gloată, dacă nu-i favoriza norocul ca să intre în clasa funcționarilor. Pe timpul domnilor vechi, unele familii au conservat prestigiul lor din tată în fiu prin valoarea lor personală în luptele țării cu vecinii, însă numele lor odinioară faimoase au căzut din culme și au rămas acum pierdute printre răzeși; astfel Șerpe, Moțoc, Arbore, Purice, Movilă etc. Noblețea dar, așa precum este înțeleasă de popoarele occidentale, nu ... pământ, în numele lui Moisi și al lui Mahomed și ale tuturor fondatorilor de religii. III [. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .] IV - Epitaful lui Prale Un bătrân dascăl de biserică din mănăstirea Frumoasa, care cunoștea bine pe vestitul Prale, autorul excentric al Evangheliei în versuri, mi-a spus că poetul din Târgușor își făcuse singur epitaful următor: Toată grija mi-am luat Și de lume am scăpat, Eu de dânsa, ea de mine Și... să ne ... de a crede că poveștile sunt poemuri antice ce s-au prozait cu timpul trecând prin memoria generațiilor succesive. De exemplu, iată câteva pasaje ...

 

Iuliu Cezar Săvescu - Corbul din Edgar Poe

... Iuliu Cezar Săvescu - Corbul din Edgar Poe Corbul lui Edgar Poe de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție     Sunase miezul nopții, pierdut în cugetare,     Mai răsfoiam volume, uitate și ... Lenora!â€� Ecoul, cu sfială     Repetă scumpul nume, și altceva nimic!     Am reintrat în casă, dar făr’ a pierde vreme     Același sunet vine, din nou să mă recheme.     Bătaia era clară. De astă dată-mi zic:     â€œS-aude la fereastră, acuma, deci, urmează     â€œSă luminăm misterul ce ... Și ca să-i aflu gândul, am stat în nemișcare     Pe scaunul de plisă, albastru-violet,     Pe care se răsfrânge lumina-ncet încet,     Lumina sepulcrală din lampa suspendată,     Ce n-o va mai aprinde Lenora: “Niciodată!â€�     Atunci oftai mai liber, părea că prin văzduh     Plutește ca parfumul, al îngerilor ... œNiciodată!â€�     â€œTe du, răcnii atuncea, și lasă-mă, te du     â€œAcolo unde Pluton, azilul îți dădu.     â€œUn fulg să nu rămână din carnea-ți blestemată,     â€œSă-mi mai aducă-aminte minciuna ce mi-ai spus.     â€œMă lasă-n pustnicie, atâta am de spus.â€�     Dar ...

 

Ștefan Octavian Iosif - După o citire din Eminescu...

... Ştefan Octavian Iosif - După o citire din Eminescu... După o citire din Eminescu... de Ștefan Octavian Iosif Citesc... De sub pleoapă nu o dată Îmi scapără în jos, pe obrazul meu, O lacrimă... și te citesc mereu ... ți reci și-atât de pale... Scoțând sub mâna ta măiastră-un vaier... Și fruntea ta cu lauri o-ncununi, Cu crini, cu nuferi, ferigi din genuni, Cu trandafiri ce din grădini i-aduni... Plutind spre culmi cu aripile-ntinse, Învăluit în nouri, tu petreci În sfânta-apoteoză-a morții reci... O, numele tău ...

 

Mihai Eminescu - Făt-Frumos din lacrimă

... Mihai Eminescu - Făt-Frumos din lacrimă Făt-Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu 1870 În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca ... în înfocata lui împărăție, chiar stătu pe loc, încât trei zile n-a fost noapte, ci numai senin și veselie, — vinul curgea din butii sparte și chiotele despicau bolta cerului. Și-i puse mama numele: Făt-Frumos din lacrimă. Și crescu și se făcu mare ca brazii codrilor. Creștea într-o lună cât alții într-un an. Când era destul de mare, puse ... cântecele, apele-și ridicau valurile mai sus ca să-l asculte, izvoarele își turburau adâncul, ca să-și azvârle afară undele lor, pentru ca fiecare din unde să-l audă, fiecare din ele să poată cânta ca dânsul când vor șopti văilor și florilor. Râurile se ciorăiau mai în jos de brâiele melancolicelor stânce, învățau de la ... Din tortul meu ți-aș face o haină, din zilele mele, o viață plină de desmierdări. Astfel, cum privea umilită la el, fusul îi scăpă din ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DA DIN ARIPI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru DA DIN ARIPI.

FÂLFÂI

... FÂLFÂÍ , pers . 3 f ? lfâie , vb . IV. 1. Intranz . ( Despre păsări ) A da din aripi , producând zgomotul caracteristic care însoțește zborul . 2. Intranz . și tranz . A ( se ) legăna ( o pânză , un steag , o batistă etc . ) în bătaia ...

 

TABORIȚI

... TABORÍȚI s . m . pl . Nume dat membrilor aripii radicale din

 

ARIPĂ

... în raport cu partea centrală ) . 6. Capăt , margine , flanc al unei trupe ( dispuse în ordine de bătaie ) . 7. Fig . Fracțiune cu o anumită orientare politică din

 

FLUTURE

... FLÚTURE , fluturi , s . m . 1. Nume generic dat insectelor din ordinul lepidopterelor , care au corpul bombat sau alungit și catifelat , patru aripi membranoase , acoperite cu solzi mărunți de culori diferite și un aparat bucal adaptat ...

 

FLUTURA

... FLUTURÁ , flútur , vb . I . 1. Intranz . ( Despre insecte , păsări etc . ) A mișca , a bate din aripi ; p . ext . a zbura . 2. Intranz . ( Despre steaguri , haine , plete etc . ) A se mișca , a se legăna în ... vânt ; a fâlfâi . 3. Intranz . ( Reg . ; cu determinările " din cap " sau " din coarne " ) A mișca , a scutura , a da din cap sau ( despre vite ) din coarne . 4. Tranz . A mișca un obiect încoace și încolo , a agita în aer , a face să fâlfâie ; a ...

 

PURICE

... Nume dat mai multor insecte mici parazite , de culoare neagră - cafenie , fără aripi , cu picioarele posterioare adaptate pentru sărit , care se hrănesc cu sânge supt din corpul omului sau al unor animale . 2. Numele a două specii de insecte parazite mici , care trăiesc pe plante : a ) insectă ...

 

SFINX

... SFINX , sfincși , s . m . I. Monstru fabulos din mitologia antică ( greacă și egipteană ) , cu corp de leu , cu cap de om și cu aripi de vultur ; monument arhitectonic de piatră înfățișând acest animal ...

 

ȚÂNȚAR

... ȚÂNȚÁR^2 , țânțari , s . m . ( La pl . ) Nume dat populației aromâne din Macedonia de populația slavă localnică ; ( și la sg . ) persoană care face parte din această populație . - Et . nec . ȚÂNȚÁR^1 , țânțari , s . m . Numele mai multor insecte din ordinul dipterelor , cu corpul și cu picioarele lungi ] si subțiri , cu aripi înguste , ale căror larve se dezvoltă la cele mai multe specii în ape ...

 

CORN

... III ) corni , s . m . I. 1. ( La animalele cornute ) Fiecare dintre cele două excrescențe de pe osul frontal al rumegătoarelor . 2. ( La sg . ) Substanță chitinoasă din care sunt constituite coarnele ^1 ( I 1 ) animalelor ( folosită pentru fabricarea unor obiecte ) . 3. ( Și în sintagma corn de vânătoare ) Instrument de suflat , folosit la ... în formă de corn ^1 ( I 1 ) , în care se păstrează praful de pușcă , sarea etc . ; p . ext . conținutul acestui obiect . 5. Produs de panificație din făină albă , de mici dimensiuni și în formă de semilună . 6. ( La pl . ) Nume generic dat părților unor construcții , organe de mașini , unelte etc . în ... prin apariția în spic a unor formații tari , negricioase , întrebuințate în farmacie pentru extragerea ergotinei . II. 1. ( Reg . ) Colț , ungher , margine . 2. ( Înv . ) Aripă de oaste , de tabără . III. ( La pl . ) Căpriorii casei . CORN ^2 , corni , s . m . Arbust sau arbore mic cu lemnul foarte tare , cu frunze opuse ...

 

OCHI

... cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri ... 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii ... pe care se așază vasele pentru a le pune în contact direct cu flacăra . 6. S . n . ( Mai ales la pl . ) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă , astfel ca gălbenușul să rămână întreg ( cu albușul coagulat în jurul lui ) . 7. S . m . Complex de ... ciclop = fereastră specială care separă acustic încăperile unui studio , permițând însă o vizibilitate bună ; ochiul - boului = a ) ( Bot . ) nume dat mai multor plante din familia compozeelor , cu inflorescențe mari , albe sau viu colorate ; b ) ( Ornit . ) pitulice ; ochiul - lupului = a ) plantă erbacee cu flori mici albastre și cu